Stop Destroying Videogames: răspunsul Comisiei Europene și de ce lupta continuă

A fost unul dintre momentele cele mai așteptate de comunitatea jucătorilor. Pe 16 iunie 2026, Comisia Europeană și-a dat răspunsul oficial la inițiativa cetățenească europeană (ICE) « Stop Destroying Videogames ». Verdict: nicio legislație nouă în această etapă. Explicații, și de ce nu este sfârșitul poveștii.

Recapitularea faptelor

Născută în urma închiderii The Crew de către Ubisoft în 2024, inițiativa cerea ca editorii să fie obligați să își mențină jocurile într-o stare jucabilă după încetarea suportului comercial (mod offline, servere comunitare etc.). Susținută în special de Ross Scott, aceasta a depășit toate pragurile necesare:

• depusă la Comisie pe 26 ianuarie 2026;
• 1.294.188 de semnături verificate (aproximativ 1,3 milioane);
• praguri atinse în 24 de state membre.

O ICE validă obligă Comisia să răspundă, dar nu să legifereze.

Ce a răspuns Comisia

În răspunsul din 16 iunie 2026, Comisia arată că nu poate, în această etapă, propune o obligație legală de menținere a jocurilor jucabile după încetarea comercializării lor. Principalul său argument: drepturile de proprietate intelectuală ale editorilor. Ea subliniază totuși că dreptul european al consumului oferă deja garanții importante jucătorilor.

În locul unei legi, Comisia se angajează să:

• lanseze, până la sfârșitul anului 2026, un dialog cu industria și reprezentanții consumatorilor pentru elaborarea unui cod de conduită voluntar privind gestionarea « sfârșitului de viață » al jocurilor;
• lucreze cu asociațiile și autoritățile pentru a face mai bine cunoscute drepturile existente ale consumatorilor.

Analiza noastră: un răspuns previzibil, iar adevărata pârghie este în altă parte

Acest răspuns nu are nimic surprinzător. A ataca problema frontal, cerând o lege nouă și specifică, însemna să te lovești direct de terenul cel mai favorabil editorilor: cel al dreptului de autor. Un « cod de conduită voluntar » fără constrângere are toate șansele să rămână literă moartă, istoria angajamentelor voluntare ale industriei a demonstrat-o.

Dar lupta nu este pierdută; trebuie doar să vizăm corect. Adevărata pârghie nu este să creăm drepturi, ci să aplicăm pe cele care există deja:

• Directiva (UE) 2019/770 (privind conținutul digital) și dreptul privind clauzele abuzive permit deja contestarea unor practici precum rezilierea discreționară sau modificarea unilaterală.
• RGPD și DSA, concepute pentru a disciplina giganții digitali, conțin cerințe care pot fi transpuse abuzurilor din jocurile video (transparență, consimțământ, interfețe corecte).
• Mai ales viitorul Digital Fairness Act, aflat încă în pregătire, vizează exact dark patterns, abonamentele-capcană și designurile manipulative. Acolo au cerințele jucătorilor cele mai mari șanse să fie auzite, iar acum, în timp ce acest text se scrie, este momentul să apăsăm.

O petiție pe care o semnezi și apoi o uiți nu are nicio greutate. Ceea ce contează este mobilizarea continuă: să facem zgomot, să mobilizăm creatorii de conținut și să cerem aplicarea legilor care există deja. Acum se decide legea de mâine.

Surse: Comisia Europeană, răspuns la ICE (16 iunie 2026) · Fișa oficială a inițiativei.

Referințe oficiale

• Comisia Europeană, răspuns la ICE « Stop Destroying Videogames »